www.disability-apei-orfeu.md

ARTICOL: Implementarea terapiilor complexe de educaţie recuperatorie a copiilor cu CES




COPERTA
IMPLEMENTAREA TERAPIILOR COMPLEXE
DE EDUCAŢIE RECUPERATORIE A COPIILOR CU CES

ANATOL DANII
OLEG ABABII

Résumé. L’article montre la mission et le but principal de l’institution de Pédagogie Curative pour les enfants aux multiples handicaps mentaux graves, comme l’autisme, le syndrome Down, les conséquences de la paralysie cérébrale infantile etc. Tout cela étant réalisé par un complexe correctionnel de l’application des thérapies pédagogiques orientées au développement, à la rémunération et aux récupérations des sphères: affective, cognitive, psychomotrice, en facilitant l’intégration effective des enfants et des diplômés dans la communauté normale.

Complexul-Pilot de Pedagogie Curativă „Orfeu” are misiunea de bază de a presta servicii adecvate copiilor cu cerinţe educative speciale, respectându-le drepturile şi de a le oferi copiilor cu dizabilităţi posibilitatea de a-şi dezvolta propriul potenţial, în vederea integrării acestora din punct de vedere educaţional, socio-cultural şi economic, de a-i ajuta să trăiască cu demnitate ca cetăţeni cu drepturi depline şi de a face remarcată contribuţia lor la viaţa socială.

Se promovează egalitatea de şanse şi drepturile umane ale persoanelor cu dizabilităţi, impulsionând emanciparea şi integrarea în societate. Integrarea socială este unul dintre scopurile principale ale pedagogiei curative. Modelul nominalizat este cel al comunităţilor sociale de pedagogie curativă, în care valorile umane sunt respectate şi preţuite. Complexul educaţional „Orfeu” este o instituţie deschisă către înţelegerea fiinţei umane, o şansă de integrare şcolară şi socio-profesională a discipolilor şi orientată la dezvoltarea simţurilor, voinţei şi a gândirii copiilor cu dizabilităţi mintale severe şi multiple. Toate acestea fiind realizate prin aplicarea terapiilor complexe orientate la dezvoltarea, compensarea şi recuperarea sferelor: afectivă, cognitivă, psihomotoră.

Astfel, se poate deduce că decompensarea personalităţii demonstrează o alterare fundamentală a subnivelurilor conştiinţei. Aceasta ne aduce o explicaţie şi mai completă a fenomenului compensator, care la rândul său ne orientează spre activitatea de recuperare a copiilor din instituţia de pedagogie curativă.

În activitatea cu copiii cu dizabilităţi severe se intersectează şi completează trei ramuri ştiinţifice: pedagogia generală (în special teoria educaţiei), medicina (în special neuropsihiatria şi psihiatria socială) şi psihologia terapeutică, care stau la baza psihopedagogiei speciale, inclusiv a dizabilităţilor care ne orientează către strategiile manageriale ale educaţiei prin terapia complexă de recuperare.

Savantul Emil Verza distinge trei forme recuperative de acest gen:

    
  • Recuperarea prin învăţare;
  • 
  • Recuperarea prin psihoterapie;
  • 
  • Recuperarea prin terapia ocupaţională [5].

În contextul dat, recuperarea trebuie să valorifice la maximum disponibilităţile subiectului participant. Odată cu aceasta particularităţile psiho-fizice care nu sunt afectate trebuie antrenate în mod compensatoriu, preluând activitatea funcţiilor deficitare şi înlesnind integrarea eficientă în comunitatea normală.

Astfel, prin recuperare se va realiza şi o pregătire psihologică a subiectului, contribuind la crearea unor stări afectiv-emoţionale corespunzătoare, în care confortul psihic este menţinut de satisfacţie în raport cu activităţile desfăşurate. Formele de recuperare se constituie într-un tot unitar şi într-o acţiune complexă, dar ele pot fi aplicate secvenţial, în raport cu nevoile fiecărui subiect.

În opinia aceluiaşi savant, Emil Verza, recuperarea prin învăţare se realizează prin adaptarea de soluţii care să sporească activismul subiecţilor, să determine cât mai multe achiziţii care să-l apropie pe handicapat de normal. Recuperarea cuprinde complementar şi învăţarea morală şi învăţarea motrică şi este menită să contribuie la dezvoltarea sentimentelor, convingerilor, atitudinilor, aspiraţiilor şi idealurilor ce permit coechilibrarea personalităţii cu mediul înconjurător [6]. Soluţii care sunt luate la baza organizării activităţii didactice din complexul „Orfeu”.

Terapiile aplicate nu înlătură handicapul, în schimb fortifică spiritul şi personalitatea, înlătură anxietatea, neliniştea şi izolarea, determină motivaţii şi activează pulsiunile subiectului, diminuează stările conflictuale, sentimentul de inferioritate şi consolidează trăsăturile pozitive ale personalităţii.

În aprecierea recuperării prin terapie ocupaţională trebuie avut în vedere că unii handicapaţi manifestă un interes aparte pentru muzică, pictură, dans etc., care îi pot aduce satisfacţii majore şi prin care ei se pot realiza mai bine decât în activităţile cu caracter intelectiv, cu grad sporit de dificultate. Aceste activităţi duc la menţinerea bunei dispoziţii şi la stimularea dorinţei pentru activitate.

Noţiunea „procesul de psihoterapie”, folosită în schema indicată mai jos este înţeleasă ca acţiunea de terapie în contextul Complexului psihoterapeutic din „Orfeu”, care poate include următoarele forme: psihoterapiile de expresie, psihoterapia prin joc sau ludoterapia, kinetoterapia, ergoterapia, psihoterapia relaxării, psihoterapiile comportamentale, psihoterapiile de grup etc.

SCHEMA LA ARTICOLUL IMPLEMENTAREA TERAPIILOR 2015

Figura 1. Formele psihoterapeutice aplicate în activitatea CPPC „Orfeu” În concluzie, se poate constata că managementul educaţiei pentru recuperare a copilului cu deficienţe mintale severe trebuie structurizat în dependenţă de sarcinile şi fazele recuperării prin învăţare, recuperării prin psihoterapie şi recuperării prin terapia ocupaţională, importanţa cărora reiese din cerinţele procesului educaţional (învăţare – dezvoltare – incluziune). Paralel cu aceasta acţiunea de psihoterapie trebuie să transforme elementele educaţionale în factori terapeutici în baza alternativei educaţionale moderne de Pedagogie Curativă. În felul acesta organizarea procesului de recuperare vine să completeze multiaspectual obiectivele educaţiei corecţional-recuperatorii, iar managementul educaţional înaintează cerinţe în realizarea acestor obiective de care depinde succesul abordări complexe şi sistemice în formarea personalităţii copilului cu CES, eficientizând integrarea socio-profesională a elevilor şi absolvenţilor în comunitate.

BIBLIOGRAFIE:

1. Ababii O. Atitudini şi tratări ale recuperării prin artă în Complexul-Pilot de Pedagogie curativă „Orfeu”. În: Promovarea parteneriatului Internaţional educaţional în perspectiva Integrării europene broşura Conferinţei Internaţionale. 2010.
2. Bazele curriculare şi standardele învăţământului special”, N. Bucun, A. Danii, N. A. Andronachi, A. Racu, M. Ciubară, O. Ababii, S. Bîcu, Editura ”Pontos” ,Chişinău 2002.
3. Danii A., Popovici D.V., Racu A. Intervenţia psihopedagogică în şcoala incluzivă. Chişinău: Univers Pedagogic, 2007.
4. Danii A., Racu A. Educaţia terapeutică complexă şi integrată. Chişinău: Univers Pedagogic, 2006. 5. Verza E. Psihopedagogie specială. Bucureşti: EOP-RA, 1998.
6. Verza E., Verza F.E. Repere psihogenetice şi psihodinamice în cunoaşterea şi evaluarea copilului. Bucureşti, 2000.

Un Fluture